acolo la mine la tara
cainii stau pe custi
e prea mult noroi
copiii mei rosii si fosforescenti
nu mai lumineaza
nici la ei nu mai pot s-ajung
parca sunt intr-un film sf
imi raman talpile in glodul asta ca-n smoala
ne desparte o clisa vanata neagra
stiam parca un fel de moon walk dar invers
nu ma mai ajuta
la mine cainii nu mai latra
stau pe custi
parca ar fi venit potopu'
un fel de potop din huma
doar o minge galben-mamaliga
ma mai orienta in mersul asta dansant in jurul casei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu